Putine lucruri sunt mai neplacute decat intalnirea imaturitatii. Nu vorbim despre oameni, desi am putea, ci despre fructe in acest caz. Mai exact kiwi-ul, un fruct complicat de origine chineza caruia i-am dat o fata si un nume in detrimentul Noii Zeelande, tara care a facut din el un produs de renume mondial.
Acum obisnuit la legumele noastre, acel fruct paros cu o inima verde frageda presarata cu seminte ne-a cucerit repede. Suculent, dulce si cu un usor punct de aciditate, succesul sau ne-a cucerit prin aroma si, de asemenea, proprietatile sale.
Problema, mai ales cand abordam fructele exotice —desi kiwi-ul este cultivat cu mare succes in nordul Spaniei—, este ca derapajul aciditatii este uneori prea vizibil.
Este o chestiune de imaturitate, asa cum spuneam mai inainte, dar un kiwi necopt devine un fruct dur, usor aspru si cu un punct de aciditate ridicat. In plus, este mai mult sau mai putin frecvent ca persoanele cu sensibilizare la latex sau profiline — proteine prezente in unele legume, polen sau in latex — sa sufere reactii alergice mai bruste la kiwi imaturi decat la kiwi copti.
Lasand deoparte problemele sanitare, alegerea unui kiwi si asigurarea dulceata a acestuia este o sarcina simpla, dar din cand in cand poate aparea frustrarea.
Cum sa alegi cel mai dulce kiwi
Am crescut cu prezenta kiwi-ului verde, cel mai abundent de pe pietele noastre si totodata cel mai rezistent, care ani mai tarziu a venit in vizita la o alta ruda, kiwi-ul galben. In fine, desi exista si in mod natural, familia parea sa se inchida odata cu sosirea kiwi-ului rosu.
Dam peste un semafor curios de kiwi cu diferite marci si origini care trec uneori neobservate. Pentru a va fi de folos, stiti ca kiwi-ul spaniol este un fruct de iarna, care se afla la apogeu intre lunile octombrie si martie.
In afara acestui sezon, cel mai des vorbim despre kiwi de import, Noua Zeelanda fiind principala origine a acestor fructe fragede, incarcate de fibre. Indiferent de culoare, antipodele noastre vor fi cele care ne vor furniza cea mai mare parte din kiwi.
Ca si in restul fructelor, dulceata acestora se masoara in celebrele grade Brix , asa cum ne-a explicat deja colega noastra Liliana. Deoarece in mod logic nu putem testa fruct cu fruct si nu ne asteptam sa aveti acasa un refractometru pentru a-l masura, exista optiuni pentru a sti cand un fruct va fi dulce.
Atingerea nu esueaza
Taco nu esueaza. Daca este tare, este crud. Daca este prea moale, este prea copt.
Ca si in restul fructelor din lume, atingerea va fi cel mai bun prieten al nostru pentru a verifica cand un fruct este copt si, prin urmare, in punctul sau optim de dulceata. Acest lucru, atunci cand intalnim in special fructe acide, este destul de relevant.
Se intampla cu curmali, care pot fi foarte tanici, sau cu orice tip de citrice , care daca sunt consumate „verzi” sunt destul de neplacute. Acelasi lucru care se intampla si cu iubitul nostru kiwi, caruia ii dedicam astazi pledoaria.
Pentru a face acest lucru, sa avem incredere in a stoarce usor fructele. Daca observam ca este prea moale si cedeaza foarte usor la presiune, va fi semn rau si va insemna ca este supracoapta. Daca, in schimb, observam ca este greu si ca nu cedeaza niciodata, va fi dovada fara echivoc ca este inca sa se maturizeze.
In cazul kiwi este destul de simplu. Avand o piele foarte moale si delicata, destul de sensibila la aceasta supramaturare, nu este greu de stiut cand este coapta. In orice caz, faptul ca da mai mult nu inseamna ca nu este comestibil —de fapt, zaharurile vor fi mai concentrate— dar textura sa nu va fi la fel de placuta.
Pariati pe culoarea castigatoare
Culoarea kiwi-ului este o garantie de dulceata.
Daca nu am vazut niciodata un kiwi si avem ‘cei trei tenori’ in fata si vrem sa ne bazam pe dulceata, culoarea pulpei acestuia va fi un indiciu. Kiwi rosii, inca nu foarte abundenti la noi in tara, vom vedea ca inconjoara partea semintelor cu rosu si ca sunt cele mai dulci.
Urmatorii ca grad de dulceata sunt kiwi-urile galbene, deja destul de frecvente pe pietele noastre si mai ales importate — motiv care justifica si pretul lor ridicat, care de obicei este dublu fata de kiwi-ul verde.
In sfarsit, kiwi cel mai putin dulce este cel verde , desi este si cel mai bogat in fibre si cel mai putin caloric —ca nota nutritionala—, in timp ce cei cu o cantitate mai mare de vitamina C sunt cei galbeni (de trei ori mai mult decat o portocala).
